Un mic jurnal

Still..again

Oare ai vedea in mine pe cel pe care il cunoscusei?

Eu cred ca da… Tot timpul m-ai iubit asa cum am fost ..Si cat rau imi pare ca indoielile mele au stricat multe lucruri.

Cea mai frumoasa, cea mai calda , cea mai atenta .. Nu erai asa decat pentru mine, si atat.

Fiinta care parea rece, agresiva si salbatica era in realitate cel mai pur inger. Asta doar pentru mine ..

Erai o fiara, stiai sa musti, sa zgarii, sa ranesti, sa te aperi. M-ai ranit si pe mine ..dar totusi te-am iertat, si te-am iubit iar.

Pentru ca si tu m-ai iertat si m-ai iubit iar. Pentru ca ..atunci cand mastile au cazut, tu ai fost acolo, si ai fi fost in fiecare secunda.

Cand mastile au cazut n-a mai contat nimic, am contat doar “noi”.

Ce sa-ti mai spun despre mine, ceva ce nu iti spun in fiecare dimineata?

Ti-as cere sa-mi spui daca ma lasi sa visez, sa sper .. Sa vad dincolo de zidul in care sunt prins.

Am asteptat atata timp..uneori simt ca mai bine mor decat sa mai astept inca o secunda.

In rest ..e ca si pana acum. Unii vin, altii pleaca.. cei ce vin se lovesc insa de un zid impenetrabil.

Cei ce pleaca leaga si mai strans lantul portii acelui zid.

Pana la urma , ai avut dreptate. Iar ..ai avut dreptate. Mereu aveai dreptate.

Din multimea de prieteni ..doar cateva persoane au fost langa mine.

Stii, parca o parte din tine s-a reincarnat in ele.

Acele persoane care nu m-au uitat, nu m-au dat la o parte, si au fost capabile sa-si depaseasca conditia de oameni obisnuiti.

Si iti multumesc, sunt sigur ca si tu i-ai ghidat.

In final ..iti spun ca te iubesc, si ca am nevoie de tine.

Ne vedem in curand..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *